Emil Constantinescu demontează minciuna cu lovitura de stat într-o scrisoare către Barroso

[] []

27 iul 2012 / 19:21

Salveaza PDF Print Comentarii 215 accesari
emil-constantinescu
emil-constantinescu

Fostul preşedintele al României,  Emil Constantinescu, a trimis vineri, 27 iulie 2012, o Scrisoare deschisă preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso. Motivul pentru care fostul președinte îi adresează un mesaj președintelui Comisie Europene este modul în care cancelariilei occidentale au perceput schimbările politice din România ca un derapaj dur de la democrație. De Ce News redă integral scrisoarea fostului președinte Emil Constantinescu către Manuel Barroso.

Prof. dr. Emil Constantinescu, Preşedintele României 1996-2000

                                                                   Domnului José Manuel Durão Barroso

                                                                   Preşedintele Comisiei Europene

27 iulie 2012

"Stimate domnule preşedinte Barroso,

 Vă scriu în calitate de fost preşedinte al României între 1996-2000 şi de lider al societăţii civile şi al opoziţiei democratice anticomuniste şi proeuropene în perioada 1990-1996, pentru a-mi exprima îngrijorarea faţă de modul în care au fost afectate interesele politice, economice şi financiare ale României prin poziţia adoptată de Comisia Europeană faţă de schimbările politice din România din luna iulie 2012. Este vorba de schimbările de la nivelul conducerii Senatului şi Camerei Deputaţilor şi Avocatului Poporului efectuate de o nouă majoritate parlamentară şi de suspendarea preşedintelui României, care urmează să fie supusă în 29 iulie unui referendum popular în vederea demiterii sau confirmării în funcţie.

Din ianuarie 2012, de când au început marile mişcări populare de protest împotriva preşedintelui Băsescu, cu solicitarea demiterii acestuia, mi-am impus să nu iau nicio atitudine publică pe teme de politică internă. Ce mă face să iau o poziţie acum este faptul că deşi toate schimbările politice din România au fost supuse avizului Curţii Constituţionale şi au fost declarate constituţionale de către aceasta, ele au fost apreciate de mai mulţi oficiali ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European sau ai cancelariilor unor state occidentale în termeni duri, ca un grav derapaj democratic, ajungându-se până la catalogări de tipul „lovituri de stat” sau „metode puciste”. Mai gravă a fost proferarea unor ameninţări privind amânarea integrării în spaţiul Schengen sau a unor monitorizări suplimentare. Pot să înţeleg emoţia provocată de viteza luării unor decizii ale noii majorităţi parlamentare sau de către Guvernul român, dar de aici până la utilizarea unor catalogări care nu respectă proprietatea termenilor este o mare distanţă. Aceste etichetări pripite au avut rolul de a amplifica tensiunea politică internă în România şi sunt considerate o cauză a deprecierii cursului monedei naţionale.

Ceea ce mă preocupă însă cel mai mult este invocarea încălcării principiilor juridice şi etice europene. Faţă de modul în care a fost abordat acest episod mă îngrijorează acum mai mult modul în care sunt respectate aceste principii la nivelul de conducere al Uniunii Europene. Ca unul care, împreună cu Lech Walesa, Tadeusz Mazowiecki, Vaclav Havel, Arpad Goncz, Jelio Jelev, Vytautas Landsbergis, Martin Laar, am participat la elaborarea şi construcţia proiectului integrării fostelor state comuniste din Europa Centrală şi de Est în Uniunea Europeană, vă mărturisesc că am văzut Uniunea Europeană ca o structură politică de cooperare şi înţelegere reciprocă în scopul realizării unor obiective comune privind securitatea, progresul economic şi statul de drept şi nu ca un instrument de impunere a unor condiţii care vizează libertatea de alegere democratică a forurilor de conducere naţionale. Îmi pun întrebarea dacă la nivelul Comisiei Europene există preocuparea pentru o cunoaştere mai profundă a particularităţilor legislative, sociale şi culturale din noile state membre UE din Europa Centrală şi câtă încredere putem avea în dialogul Comisiei Europene cu diferite componente ale societăţii civile dacă în cazul evenimentelor recente din ţara noastră câţiva agenţi de influenţă au putut determina, utilizând unele ziare influente din Occident, o reacţie disproporţionat negativă asupra unor evenimente scoase din context sau care pur şi simplu nu au existat în realitate. Cred că aceste exagerări ar fi putut fi evitate dacă ar fi existat un dialog cu reprezentanţi de marcă ai mediului academic şi ai unor reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, altele decât cele apropiate fostei majorităţi. În acest sens, transmit alăturat o scrisoare către dumneavoastră care conţine un Apel al intelectualilor români, printre semnatarii căruia se numără rectori (preşedinţi) şi decani ai unor mari universităţi, scriitori, artişti, muzicieni şi activişti civici reputaţi. Ar fi putut fi consultaţi, de asemenea, într-o speţă care priveşte funcţia de şef de stat, şi preşedinţii post-comunişti ai României, mai ales că între mine şi preşedintele Iliescu există diferenţe ideologice iremediabile, precum şi Majestatea Sa Regele Mihai I, detronat şi exilat de către comunişti în 1947.

Domnule preşedinte,

Am analizat din punct de vedere juridic, Raportul Comisiei Europene privind reforma în justiţie şi lupta împotriva corupţiei în România din iulie 2012, cu ajutorul unor reputaţi specialişti, printre care prof. dr. Nicolae Popa, fost decan al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, preşedinte al Curţii Constituţionale a României (2001-2004) şi preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (2004-2009) şi profesor Mircea Criste, doctor summa cum laude al Universităţii Aix-en-Provence, profesor de drept constituţional la Universitatea din Timişoara, procuror general al României 1998-2001, ambasador 2001-2004, ale căror opinii vi le transmit în anexă. În acord cu mai mulţi alţi foşti judecători ai Curţii Constituţionale şi ai Curţii Supreme de Justiţie, am constatat că el conţine o serie de informaţii inexacte de natură constituţională şi instituţională, preluate de la susţinătorii preşedintelui suspendat al României fără o verificare corespunzătoare şi însoţite de erori de apreciere. Consideraţia care poate produce efectele cele mai grave în destabilizarea sistemului politic din România este cea legată de necesitatea întrunirii unui cvorum pentru demiterea preşedintelui de peste 50% din numărul celor înscrişi în listele electorale. Vă atragem atenţia, domnule preşedinte, că în această privinţă Constituţia României nu conţine nicio prevedere legată de îndeplinirea unui cvorum de participare sau de aprobare, astfel încât orice decizie legislativă în această materie nu poate fi neconstituţională. Dacă ne raportăm la standardele din celelalte ţări ale Uniunii Europene care nu pot fi conform raportului (pag.3) inferioare celor cerute României, este evident că o asemenea cerinţă nu se regăseşte în majoritatea legislaţiilor ţărilor Uniunii Europene. Constituţia Germaniei nu prevede instituţia referendumului. În Lituania, preşedintele Rolandas Paksas a fost demis de către Parlament în anul 2004 fără referendum. Mai multe ţări din UE: Bulgaria, Italia, Malta, Letonia, Polonia, Portugalia, Ungaria legiferează un referendum fie consultativ fie legislativ, în general fără condiţionarea unui cvorum aprobativ, iar atunci când o fac acesta este unul inferior celui de 50% (Ungaria 25%, Danemarca 40%) dar doar pentru amendamentele constituţionale. Constituţia Austriei, din care s-a inspirat şi Constituţia României, prevede un referendum pentru demiterea preşedintelui şi paşi asemănători celor prevăzuţi şi respectaţi în România fără a se cere însă un cvorum. Într-o asemenea situaţie, un punct de reper nu poate fi decât expertiza furnizată de Comisia Europeană pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia) căreia Consiliul Europei i-a solicitat un aviz pentru cazul în speţă. Recomandarea făcută de către aceasta în Codul de bune practici în materie de referendum este ca nicio hotărâre să nu fie luată prin cvorum deoarece un cvorum de participare (un procentaj minim) determină interesul opoziţiei de a se abţine mai degrabă decât să voteze împotriva lui. Or, mai constată Comisia de la Veneţia, încurajarea fie a abţinerii de la vot, fie a impunerii punctului de vedere a minorităţii nu este sănătoasă pentru democraţie.

Nu ştiu dacă autorii Raportului au ştiut sau nu au vrut să ia în considerare că legea referendumului fusese modificată de fosta majoritate şi că referendumul de demitere al preşedintelui României din 2007 s-a desfăşurat în condiţiile în care participarea la vot a fost atunci de 44,45%, el fiind declarat valid de Curtea Constituţională. În fapt, primul ministru al Guvernului român a cedat în faţa presiunilor Comisiei Europene, acceptând toate recomandările făcute în partea finală a Raportului. Preşedintele interimar Crin Antonescu a procedat la fel, pentru a evita orice suspiciuni de încălcare a principiilor democraţiei. Îmi permit însă să vă atrag atenţia că în cazul în care referendumul care va avea loc peste câteva zile, în 29 iulie, nu se va realiza cu cvorumul impus dar o mare majoritate se va pronunţa pentru demiterea preşedintelui, se va crea o situaţie de criză politică extremă şi responsabilitatea Comsiei Europene nu va putea fi evitată.

În Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare există şi alte recomandări la limita respectării suveranităţii unui stat membru al UE, atunci când se sugerează în termeni ultimativi ce decizii să ia ori să nu ia Guvernul României sau preşedintele României.

În mod cu totul eronat, în Raport se face constatarea, preluată din discursul susţinătorilor preşedintelui suspendat, că au fost limitate competenţele Curţii Constituţionale şi Guvernul Ponta a fost somat să restabilească aceste competenţe prin retragerea Ordonanţei nr. 38/2012 şi să redea dreptul Curţii să controleze, printre altele, şi hotărârile parlamentului.

Premiza de la care s-a pleacat este greşită şi ea califică recomandarea ca aducând atingere suveranităţii naţionale. Competenţele Curţii Constituţionale sunt înscrise în art. 146 din Constituţie şi printre ele nu se numără şi cea supusă discuţiei. În consecinţă, ea nu are valoare constituţională, nu reprezintă voinţa supremă populară de la care legiuitorului nu-i este permis a deroga. Textul constituţional, în urma revizuirii din 2003, conferă legiuitorului dreptul de a adăuga la competenţele constituţionale ale Curţii. Aşa a apărut această competenţă dată Curţii prin legea nr. 177/28.09.2010. Ea este o competenţă de ordin legislativ, legiuitorul având aceeaşi legitimitate suverană de a o modifica sau abroga, precum aceea de a o edicta.

În aceeaşi logică se înscrie şi cerinţa imperativă de a nu se acorda graţieri pe perioada Preşedinţiei interimare.

Este vorba despre o competenţă de natură constituţională acordată Preşedintelui României (art. 94/d), recunoscută şi celui care asigură interimatul funcţiei (art. 98/2), exercitată fără o prealabilă autorizare internă sau externă. De altfel, propunerea limitării acestei competenţe, formulată în modul cel mai străveziu posibil cu dedicaţie specială pentru o singură persoană, ar putea avea consecinţe pe care Raportul ar fi trebuit să le prevadă. Ea ar face ca graţierea să nu poată fi acordată nimănui, chiar dacă raţiuni de ordin umanitar ar impune-o. Pentru a evita asemenea consecinţe, de nimeni dorite, dar şi pentru a-şi atinge totodată scopul, poate că ar fi fost mai potrivit ca această recomandare să se refere precis la persoana vizată, deşi era evident şi existau declaraţii clare ale preşedintelui interimar, anterioare Raportului, că nu va acorda o graţiere fostului prim ministru Adrian Năstase.

Domnule preşedinte Barroso,

Nu îmi este foarte clar care au fost raţiunile intervenţiei în favoarea preşedintelui suspendat, dar dacă acestea provin din dorinţa de a sprijini în noile state membre ale UE şefi de stat docili în faţa unor măsuri luate de Comisia Europenă, chiar dacă ei sunt şantajabili prin actele lor de corupţie sau prin derapajele de la democraţie, mi se pare un lucru grav. La fel de periculoase mi se par şi judecăţile partizane în funcţie de interesele diferitelor grupuri ideologice din Parlamentul European. Nu aceasta este Europa pe care familia şefilor de stat din ultimul deceniu al secolului XX am visat-o. Nu aceasta este Europa pentru care peste 1.000 de români şi-au dat viaţa în lupta cu trupele dictatorului Ceauşescu în decembrie 1989. Nu aceasta este Europa pentru care cetăţenii României au îndurat în timpul mandatului meu de preşedinte cumplite suferinţe pe lângă care privaţiunile actualei crize par minore.

Odată cu alegerea mea ca preşedinte al României, a încetat orice monitorizare de către Consiliul Europei a României pentru că noi ne-am asumat atunci toate reformele necesare, inclusiv costurile lor, respectând strict legislaţia Uniunii Europene, chiar dacă ea nu era încă în vigoare în România, după cum mi-am asumat toate obligaţiile ce reveneau statelor NATO, chiar dacă nu făceam parte din organizaţie. Acum, când suntem membri cu drepturi depline ai UE, dorim să fim trataţi ca atare, respectându-ni-se toate drepturile şi mai ales demnitatea, aşa cum şi noi respectăm drepturile şi demnitatea celorlalte state, precum şi eforturile remarcabile ale Comisiei Europene de a promova interesul comun şi prestigiul UE în lumea contemporană.

În ultimii 20 de ani cetăţenii României s-au plasat în toate sondajele la nivel european pe primul loc la gradul de încredere în Uniunea Europeană. Nici neocomuniştii, nici fosta Securitate, nici extremiştii naţionalişti n-au reuşit să creeze un cât de mic curent anti-european sau anti-NATO. Dacă în aceste zile de iulie acest curent anti-european, care a apărut deja, se va dezvolta datorită unei imixtiuni percepută ca arogantă împotriva voinţei populare, ca unul care mi-am dedicat întreaga activitate şi viaţă idealului european, voi fi primul care voi regreta".

 Cu sentimente alese,

 Emil Constantinescu

VOTEAZA ARTICOLUL

STIRE RECOMANDATA

Codrin Ștefănescu: 'Sunt șocat la emisiunea asta'. Săftoiu: 'Este o situație revoltătoare'

Anca Murgoci / 25 iul, 21:50

POLITICĂ

Violuri, prostituție, copii nedoriți, mame minore și alcool - cam asta se întâmplă în casele de copii din România. Cel puțin la Iași și...

Principalul motiv al destrămării cuplurilor

25 iul, 19:46

Array ( [id] => 511772 [title] => Principalul motiv al destrămării cuplurilor [supratitle] => [description] =>

Cele mai multe dintre cupluri aleg să se despartă din cauza epuizării conflictuale, nicidecum din cauză că iubirea dintre ei s-ar fi stins, sunt de părere psihologii. Astfel, în opinia acestora, motivele principale pentru care mergem pe drumuri diferite sunt strâns legate de barierele pe care le impunem în relaţie.

[title_homepage] => [description_homepage] => [title_rss] => [description_rss] => [title_tpu] => [content] =>

"De multe ori intrăm într-o relaţie spunându-ne în sinea noastră Trebuie să fie bine, trebuie să fiu fericit, trebuie să ... Acel trebuie devine laitmotivul pentru care noi nu mai putem să fim noi, iar din dorinţa noastră de a fi la prezumtivele standarde dorite de partener, suntem dispuşi să facem schimbări majore în viaţa noastră, timp în care ne pierdem pe noi, devenim nefericiţi, neîmpliniţi. Atunci apar neînţelegerile în cuplu, apar certurile şi, inevitabil, despărţirile. Acestea din urmă nu apar din cauza că atracţia dintre cei doi s-ar fi epuizat, ci din cauza conflictelor", este de părere psihoterapeutul Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.

Iubirea adevărată apare după împlinirea nevoilor de bază şi deschiderea sufletului

Relaţiile încep prin atracţii erotice puternice şi nevoia de siguranţă. Cei doi comunică şi se înţeleg. Odată satisfăcute aceste nevoi bazale, relaţia se consumă sau trece la un nivel superior. Iubirea adevărată apare abia după ce am consumat eroticul, crede specialistul.

"Dacă relaţia rămâne doar la nivel sexual, aceasta nu poate creşte. În acestă etapă scoatem doar ce este bun în noi şi ne arătăm calităţile. Celălalt vede cât suntem de grozav, de perfect, de iubitor. Ne controlăm emoţiile negative şi impulsurile. Suntem în competiţie cu ce dorim să se vadă şi ce suntem în realitate. Este etapa în care oferim şi avem aşteptări. Dacă nu primim cu măsura cu care dăruim, începem cu reproşurile. Relaţia devine un troc, dau şi cer. Comunicarea în cuplu devine greoaie, apar conflictele, cu timpul şi epuizarea partenerilor. La acest nivel, conexiunea sufletelor este greoaie, nu există iubire necondiţionată. O relaţie în care cerem şi demonstrăm, se transformă în competiţie, apare implicit câştigătorul şi perdantul, dar de cele mai multe ori vorbim de doi perdanţi. O relaţie în care cei doi sunt în competiţie este un teren fertil pentru schimbul identităţii psihologice. Când bărbatul este agresiv, femeia devine din punct de vedere psihologic, copil. Când femeia este forţa familiei, preia rolul bărbatului şi automat el devine copil sau femeia casei. Oricum ar fi, cei doi sunt pe rând agresor şi agresat", afirmă psihologul.

Atragem parteneri conform scenariului de viaţă cunoscut

Suntem milioane de bărbaţi şi femei şi suntem atraşi de persoanele care ne trasmit acel „aha, el/ea este!". La nivel de câmp inconştient, partenerul ales este pe tiparul relaţional cunoscut de creier, menţionează psihologul Verdi. Acea parte componentă, care nu trebuie să fie neapărat una fizică, este pe aceeaşi frecvenţă cu tot ceea ce suntem la acel moment, iar programul neuronal îl recunoaşte.

"Partenerul ales oglindeşte perfect tot ceea ce conţinem, relaţia cu el scoate din noi tot ce avem bun sau mai puţin bun. Relaţia de cuplu se transformă conform scenariul de viaţă cunoscut, copiind relaţia parentală. Ca parteneri, ne manifestăm exact cum am văzut la părinţii noştri. Când relaţiile ajung la monotonie sau conflicte interminabile, cei doi hotărăsc separarea. Considerăm că dacă plecăm din relaţie, viaţa noastră se va schimba în bine. Intrăm în alte relaţii ca să ne vindecăm de cele vechi sau fugim de relaţii pe care nu le-am încheiat, iar acolo nu mai putem creşte. Atribuim noii relaţii rolul de salvator, crezând că vom fi de data aceasta fericiţi. Nimic mai fals. Istoria se va repeta. Noul partener împlineşte nevoile nesatisfăcute de fostul partener, devine confesorul, salvatorul. Noua relaţie este o relaţie tampon, nicidecum ideală. Dacă nu se vindecă motivul pentru care nu a mers relaţia din care am plecat, procedăm identic în orice relaţie vom intra. Câtă vreme nu manifestăm adultul din punct de vedere psihologic, ducem în relaţii competiţie, conflicte, lupta de-a şoarecele şi pisica, până obosim şi o luăm de la capăt", afirmă psihologul Maria Verdi.

Cum putem ajunge la o relaţie armonioasă şi longevivă?

Specialistul afirmă că, în relaţiile armonioase şi longevive, cei doi parteneri sunt conectaţi la nivelul trupului, al minţii, al sufletului şi al spiritului.

„Într-o relaţie de cuplu matură fiecare este atent la el şi la ce aduce el în cuplu. Comunicarea verbală şi nonverbală sunt foarte importante. Cei doi se ascultă, spun ce simt, ce nevoi au, se respectă, se apreciază reciproc fără teamă. Nu deleagă responsabilitatea asupra celuilalt. Nu caută un vinovat. Ei ştiu că în relaţie nu avem nevoie de mecanisme de apărare, pentru că partenerul nu este prezent acolo pentru a ne distruge. Sunt atenţi la limbajul lor de iubire şi la cel al partenerului. Partenerii stabili emoţional cresc împreună în relaţie ştiind că, dacă fiecare îşi face jumătatea, întregul prinde rădăcini. Într-o relaţie fericită, cu potenţial longeviv, te simţi bine cu tine, nu este cazul să demonstrezi nimic, nu ai nevoie să te aperi. O relaţie fericită se construieşte zilnic, cu bucurie, cu responsabilitate, fără lamentări. O astfel de relaţie scoate din noi şi binele şi răul. Într-o relaţie care te creşte, este firesc să spui ce te frământă. Nu pentru că ai nevoie de sfaturi, ci pentru că nu eşti judecat. Eşti ascultat, susţinut. În astfel de relaţie te transformi în cea mai bună variantă a ta. Totul se transformă conştient, cu asumare", crede psihologul Verdi.

Specialistul spune că putem ajunge la acea relaţie dacă vom începe să conştientizăm că emoţiile negative nu au legătură cu partenerul, ci cu ce simţim în legătură cu tot ce vine de la el.

"Emoţiile negative sunt rodul gândurilor negative, ale mentalului care se apără. Nu suntem în cuplu să ne apărăm, ci să iubim, să dăruim, să ne împlinim prin relaţie. Învăţăm că zidurile puse în relaţie produc blocajele, iubirea nu se manifestă în suflete închise. Nemulţumirea este un mare pericol, astfel încât învăţăm să dăruim necondiţionat. Uimitor, vom primi înzecit. Ne dăm voie să simţim, ne dăm voie să cunoaştem partenerul aşa cum este el şi nu cum vrem noi să fie. Vom găsi multe lucruri minunate. Ne dăm voie să apreciem, să admirăm, să fim atenţi, afectuoşi, ne surprindem şi ne reinventăm zilnic. Ducem permanent relaţia la momentul începutului", conchide psihologul psihoterapeut Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.

[allow_comments] => 0 [keywords] => [source] => [author] => [author_id] => 9 [old_id] => 0 [old_entity_id] => 0 [editor] => 9 [reporter] => 0 [gplusid] => [date_published] => 2016-07-25 19:46:30 [date_updated] => 2016-07-25 19:46:30 [date_in] => 0000-00-00 00:00:00 [date_out] => 0000-00-00 00:00:00 [video_files] => 0 [audio_files] => 0 [image_files] => 1 [other_files] => 0 [article_status] => 3 [article_main_type] => 0 [article_type] => standard [summary] => [custom_article_type] => [slug] => principalul-motiv-al-destramarii-cuplurilor [meta_info] => [old_show_id] => 0 [old_star_id] => 0 [old_type] => [subtitle] => [connection] => [tdr_special_tag] => [media] => Array ( [images] => Array ( [0] => Array ( [id] => 511001 [media_type] => image [description] => [filename] => despartire_25993300.jpg [datedir] => 201607 [upload_date] => 2016-07-25 19:45:17 [preview] => [source] => [ingallery] => 1 [am_description] => [promo] => 0 [link] => http://www.dcnews.ro/foto_511001__511772.html ) ) ) ) 1
China a construit un monstru aviatic!

25 iul, 18:03

Array ( [id] => 511763 [title] => China a construit un monstru aviatic! [supratitle] => [description] =>

Hidroavionul A G 600, cel mai mare din lume, este destinat unor misiuni speciale: stingerea incendiilor de vegetaţie sau salvare pe mare.

[title_homepage] => [description_homepage] => [title_rss] => [description_rss] => [title_tpu] => [content] =>

Aparatul este dotat cu 4 propulsoare care îi permit o rază de acţiune de 4.500 de kilometri şi o sarcină utilă de 53 de tone.

Sunt performanţe superioare aparatelor similare construite în Rusia sau Japonia. Poate ateriza şi decola pe piste clasice de aeroport sau poate ameriza.

În cazul participării la stingerea incendiilor de vegetaţie poate extrage dintr-un lac sau din mare 12 tone de apă în numai 20 de secunde.

Avionul poate salva până la 50 de oameni într-o singură operaţiune.

În plus, hidroavionul poate zbura din provincia Hainan până la insulele artificiale din Marea Chinei de Sud fără realimentare în aer.

Chiar dacă primul zbor oficial va avea loc spre sfârşitul anului, compania care fabrică hidroavionul a primit deja 17 comenzi.

[allow_comments] => 0 [keywords] => [source] => [author] => [author_id] => 9 [old_id] => 0 [old_entity_id] => 0 [editor] => 9 [reporter] => 0 [gplusid] => [date_published] => 2016-07-25 18:03:25 [date_updated] => 2016-07-25 18:03:25 [date_in] => 0000-00-00 00:00:00 [date_out] => 0000-00-00 00:00:00 [video_files] => 0 [audio_files] => 0 [image_files] => 1 [other_files] => 0 [article_status] => 3 [article_main_type] => 0 [article_type] => standard [summary] => [custom_article_type] => [slug] => china-a-construit-un-monstru-aviatic [meta_info] => [old_show_id] => 0 [old_star_id] => 0 [old_type] => [subtitle] => [connection] => [tdr_special_tag] => [media] => Array ( [images] => Array ( [0] => Array ( [id] => 510999 [media_type] => image [description] => [filename] => hidroavion_58149100.jpg [datedir] => 201607 [upload_date] => 2016-07-25 18:02:47 [preview] => [source] => [ingallery] => 1 [am_description] => [promo] => 0 [link] => http://www.dcnews.ro/foto_510999__511763.html ) ) ) ) 1
TURISM în ROMÂNIA. În ce direcție ar trebui să ne promovăm? Întrebare cheie pusă de un american - SONDAJ

25 iul, 17:29

Array ( [id] => 511754 [title] => TURISM în ROMÂNIA. În ce direcție ar trebui să ne promovăm? Întrebare cheie pusă de un american - SONDAJ [supratitle] => [description] =>

România are un potențial turistic uriaș, însă nu știm cu ce să ne promovăm. Aceasta este concluzia interviului pe care ni l-a acordat jurnalistul de turism, Traian Bădulescu.

[title_homepage] => Întrebare cheie pusă de un american despre România! [description_homepage] => [title_rss] => [description_rss] => [title_tpu] => [content] =>

"Vorbeam acum 10 ani cu un om de știință american care cunoaște bine România. Și, la un moment dat, spun eu că România este o poartă între Orient și Occident. Transilvania este occidentală, Dobrogea este orientală. Avem din toate câte ceva. Iar americanul m-a întrebat: Și la ce vă folosește? Cum promovați toate astea?", ne-a spus Traian Bădulescu.

Problema noastră este că nu găsim o direcție coerentă pentru că România are toate timpurile de turism, însă nu le putem promova pe toate.

"Dacă ne gândim la brandul turistic al României, el se referă la Munții Carpați, la natură, la faptul că România este o țară a naturii și a culturii.

Așa cum ungurii s-au promovat pe partea de spa, cred că și Romania ar putea fi promovata ca o țară a naturii, a sănătății, a spa-ului", a spus Bădulescu.

[citeste si]

Jurnalistul ne-a spus că diferența majoră între noi și unguri este că ungurii au investit masiv. România are mult mai multe stațiuni balneare (40, mai exact) decât Ungaria, însă doar câteva sunt modernizate. Ungaria are 10 stațiuni mari, puse bine la punct.

"Mă gândesc la Băile Herculane. Este cea mai veche stațiune balneară din Europa, poate din lume. Este atestată de pe vremea Imperiului Roman. În afară de câțiva investitori, pentru care spun jos pălăria, centrul vechi e în ruină", a spus acesta.

Delegația din Dubai care s-a îndrăgostit de Mamaia.

"Aș marșa și pe distracție. Stilul românului de a se distra. Am avut o delegație din Dubai, la Mamaia, și le-a plăcut atât de mult încât am decalat programul cu o zi.

Dacă mă refer la litoral, atât aș vrea să spun și o spun toți turiștii: avem plaje foarte bune. Plaje cum nu întâlnești foarte des nici în Grecia sau Turcia", a spus Traian Bădulescu.

[allow_comments] => 0 [keywords] => [source] => [author] => [author_id] => 9 [old_id] => 0 [old_entity_id] => 0 [editor] => 9 [reporter] => 0 [gplusid] => [date_published] => 2016-07-25 17:29:14 [date_updated] => 2016-07-25 20:26:34 [date_in] => 0000-00-00 00:00:00 [date_out] => 0000-00-00 00:00:00 [video_files] => 0 [audio_files] => 0 [image_files] => 1 [other_files] => 0 [article_status] => 3 [article_main_type] => 0 [article_type] => standard [summary] => [custom_article_type] => [slug] => tursim-in-romania-in-ce-direc-ie-ar-trebui-sa-ne-promovam-intrebare-cheie-pusa-de-un-american-sondaj [meta_info] => [old_show_id] => 0 [old_star_id] => 0 [old_type] => [subtitle] => [connection] => [tdr_special_tag] => EXCLUSIV [media] => Array ( [images] => Array ( [0] => Array ( [id] => 510993 [media_type] => image [description] => Cheile Turzii [filename] => 1920x1080_turda_gorges_transylvania_romania_most_beautiful_lscapes_47557900.jpg [datedir] => 201607 [upload_date] => 2016-07-25 16:54:05 [preview] => [source] => [ingallery] => 1 [am_description] => [promo] => 0 [link] => http://www.dcnews.ro/foto_510993_cheile-turzii_511754.html ) ) ) ) 1

TOP STIRI CELE MAI...

www.auchan.ro

antena3.ro

comunicate de presa

Designed by PROGRAPHICS

Studiul de Audienta si Trafic Internet