In ianuarie, s-a inregistrat o prima retragere a unei companii farmaceutice din Romania. Firma producea medicamente impotriva durerii din cancer.
Desigur, pe cei care au impus taxa de claw-back nu-i doare nimic, iar daca sufera din cauza unei unghii incarnate se pot opera la Viena. Aceasta „gheara inapoi”, un fel de mana statului grebla se facu, va mai alunga si alte firme. De ce au ramas pana acum? In fond, este o afacere pierzatoare: banii pe medicamente se platesc cu o intarziere de 360 de zile. Nu e chiar la fel ca a-ti lua salariu la un an dupa ce ai muncit. Sunt companii, pot sa reziste, au de unde lua credite, au profituri… da, dar acestea sunt facute in alta parte. Oricat ni s-ar parea noua ca suntem de importanti, piata romaneasca este una minuscula, raportat chiar la vecinii nostri. Un singur orasel german foloseste mai multe citostatice moderne decat se vand la noi in intreaga tara. Riscurile unei companii sunt la fel de mari ca in Vest, pentru venituri ca in Africa.
Producatorii, inainte de a castiga fie si un cent, investesc enorm in cercetare si in testarea medicamentelor. Vorbim de miliarde de euro sau de dolari. Ei trebuie sa acopere cheltuielile de promovare, sa puna de-o parte bani pentru despagubiri, in caz de reclamatii, sa investeasca permanent, astfel incat sa respecte normele tot mai severe de reglementare. Iar toata aceasta investitie trebuie sa se amortizeze in 10 ani si sa aduca profituri, care sa permita noi descoperiri stiintifice, fara de care multe suferinte nu isi vor gasi leacul. Dupa 10 ani, „reteta” poate fi copiata de oricine, rezultand medicamente numite „generice”, mai ieftine, deci mai accesibile. Ar fi bine, daca s-ar putea mentine un echilibru intre nevoia pacientilor de produse ieftine si nevoia omenirii de progres terapeutic, prin cercetare si inovare.
In Romania, acest echilibru s-a rupt: din 2007 nu s-a mai inregistrat niciun produs nou pe lista de compensare, deci perioada in care companiile de varf ar putea vinde cu profit s-a redus pentru o mare parte dintre acestea. Unii distribuitori au dat tepe, altii au dat faliment.
Citeşte mai mult pe www.doctorulmeu.net
Mai d-le Val,ai putea sa faci niste valuri si sa nu te mai vedem la tv?Esti un tip antipatic!Tare as vrea sa-ti cunosc familia!
Banii investiţi în panseluţe, patinoare,terenuri de fotbal fără fotbalişti, pârtii de ski fără schiori,vile şi viloaie, merţane şi poşete puteau fi o bună investiţie în cercetarea medicală şi farmaceutică şi în timp aduceau mai multe beneficii decât toate cele de mai sus. Legislaţia a fost făcută de neprofesionişti.Gândiţi-vă cine era în Parlament în 90.
Si cine strica lucrurile? STATUL! Cine este Statul poate sa-mi explice cineva?, ca el mai mult distruge si franeaza decat sa construiasca!
La inceputul anilor ’60 s-a obtinut prima MORFINA in Romania. Unde? La fabrica “TANINUL” din Viseul de Sus – Maramures. Ulterior, aceasta fabricutza a devenit sectia de “Alcaloizi” in subordinea “Terapia” Cluj Napoca. De ce nu se mai fabrica MORFINA in Romania? Putetzi sa aflatzi?
Singura vina a producatorilor de medicamente este ca au venit la noi. Intr o tara saraca nu poti sa faci afaceri si sa castigi . Nu vedeti ca nici dracu nu mai vine in Romania sa investeasca. In perioada 2002-2007 au venit in Romania f multi inestitori. Oare de ce.